Pandemia ne-a afectat la nivel emoțional pe fiecare dintre noi.E, totuși, important de știut în ce măsură a făcut-o, mai alescă există posibilitatea ca pe unii criza să-i fi ajutat să evolueze.În interviul ce urmează, Dr. Ecaterina Moga, Psiholog șiCoach, ne-a vorbit despre tulburările la nivel psihologic carepot veni la pachet cu perioadele de criză, dar și despremecanismele care ne pot ajuta să facem față mai binesituațiilor stresante și chiar să ne dezvoltăm la nivel cognitiv.
1. În Moldova, încă ne aflăm într-o situație dificilă, record de îmbolnăviri. Cu toate acestea, o parte a oamenilor par să nege existența virusului. De ce există o astfel de atitudine?
Spre regret, trăim astăzi vremuri pe care cu doi ani în urmă nu ne-am fi putut imagina că ni se pot întâmpla și nouă! Cu toate acestea, ne-am confruntat în ultimul an cu realitatea crudă în care mulți dintre noi au trăit pe pielea lor cumplitul virus, mulți și-au pierdut persoanele dragi. În ciuda acestui fapt, încă mai întâlnim destul de des afirmațiile celor ce neagă existența virusului și devin indiferenți la provocările mari în care suntem antrenați toți. Anume această neglijență ne omoară!. Atitudinea pe care o avem vorbește despre maturitatea gândirii critice și responsabilitate. Ori acestea sunt în lipsă atunci când alegem să negăm adevărul și să ne creem paradigme individuale.
2. De ce prind atât de bine teoriile conspirației în perioadele de criză?
Teoriile conspirației prind bine dintr-un simplu motiv, oamenii au tendința de a căuta calea cea mai ușoară. E mult mai lejer să absorbi informația care ți se pare interesantă, decât să te aprofundezi și să cercetezi abordările științifice și realitatea existentă. Mai există, de asemenea, înclinația spre miticism, oamenii caută senzații tari care se opun în rezistența realității crude. Extremismul în a nega adevărul existent pentru a exclude pericolul și a proclama opusul prin prisma că mie nu mi se poate întâmpla, cât și frica din subconștient îl face pe om să aleagă versiunea care îi crează o stare mai echilibrată în interior. În perioadele de criză au existat și vor continua să existe astfel de teorii ale conspirației. Uneori apar involuntar, alteori destul de bine regizate și urmăresc un scop comercial.
3. Odată cu răspândirea pandemiei, în țara noastră, 20% dintre tineri au raportat o înrăutățire a bunăstării psiho-emoționale. Cine se face vinovat de această situație?
Tinerii, și nu doar, fac referință la orice vârstă, nu au fost învățați să facă față acestor presiuni psihologice în situațiile de criză. Starea de bine se înrăutățește pentru că nu avem însușite anumite mecanisme de apărare, control și dezvoltare. Dezvoltarea tinerilor ține de patru segmente de bază reflectate în tipurile de inteligență fizică, spirituală, emoțională/ socială și cognitivă, despre care mulți nu cunosc cum să le prioritizeze și abordeze. De aici vin stereotipurile de gândire care conduc la sentimente și acțiuni toxice ce afectează starea psihică a persoanei.
4. Pe timp de pandemie, care a fost cel mai dificil caz cu care v-ați confruntat?
Au fost multe aspecte destul de dificile pe care le-am întâlnit în procesul de consiliere: multe cazuri când persoanele mature sau adolescenții și-au pierdut părinții, nepoții care și-au pierdut buneii, adolescenți frustrați din cauza lipsei de socializare, conflictul între generații, situații tensionate în cuplu, divorț, agresivitatea, tineri a căror relații nu merg, dragoste neîmpărtășită, concedieri, depresie, fobiile. Fiecare caz are încărcătura sa emoțională și greutatea sa. Nu poți compara gravitatea problemelor, este important remedierea și căutarea soluțiilor.
5. Cât de mult a afectat școala/universitatea online, elevii și studenții?
Depinde de perspectiva în care privim acest subiect. Cu siguranță generația implicată în procesul academic a avut de suferit. Aici nu mă refer doar la conținuturile academice, dar la contactul direct, la socializare. Vom avea nevoie de timp pentru a reveni la normal. Pe de altă parte, foarte mulți au fost puși în situația de a trece de la căruță, la avion, deoarece într-un timp record, a fost nevoie să ne adaptăm noilor schimbări, să însușim conținuturi ce țin de domeniul tehnologiilor moderne, să ne formăm competențe digitale, lucru ce e necesar în secolul vitezei. Ceea ce am observat, de asemenea e că persoanele mai retrase, cele introvertite s-au lăsat a fi redescoperite, reușind să aducă plus valoare dezvoltării proprii.
6. Cât de pregătită va fi pentru viață această generație?
Acest lucru ține de fiecare individual! Unii au devenit mult mai puternici, alții mai lejeri. Viitorul este o provocare pentru fiecare, iar responsabilitatea este cea care va face diferența între cei ce vor reuși să exceleze și cei ce se vor victimiza căutând să de-a vina pe doi ani de pandemie. Alegerea aparține fiecăruia: e important să ne valorificăm potențialul și să devenim mai puternici în urma crizei, eșecului, durerii!
7. Ce ar trebui să facem pentru ca efectele emoționale ale acestei crize să fie cât mai reduse?
- Să învățam a fi proactivi;
- Să evităm oamenii toxici;
- Să ascultăm muzica bună și să citim cărți care să ne inspire;
- Să apelăm la servicii de consiliere oferite de profesioniști;
8. Într-o societate dominată de colectivism, care sunt efectele distanțării sociale?
Multe din efecte le vom vedea încă în timp, dar ceea ce s-a remarcat este că oamenii au devenit mai independenți, au început a aprecia mai mult socializarea, cumva s-au reconceptualizat noțiunile de interrelaționare, dezvoltare, profesionalism. Efectele negative, însă, țin mai mult de stările psiho-emoționale: fobii, neîncredere, depresii, comunicare ineficientă, etc.
9. Ce putem face pentru o trecere mai ușoară la rutina normală de până la pandemie?
- Să ne autoevaluăm și să vedem pe unde suntem;
- Să ne trasăm obiective pe care dorim să le atingem;
- Să fim atenți la nevoile noastre, dar și a celor din jur;
- Să avem grijă și să dezvoltăm în noi cele patru tipuri de inteligență despre care am amintit mai sus;
- Să elaborăm un plan de acțiune;
- Să ne disciplinăm: oamenii disciplinați, gândesc disciplinat și acționează disciplinat.
Sursa: www.regional.md
